Anevrismul aortic este o afecțiune gravă care constă în dilatarea anormală a unui segment al aortei, principalul vas de sânge care transportă sângele oxigenat de la inimă către restul corpului.
Această dilatare poate slăbi peretele arterial și poate duce la complicații severe, cum ar fi ruptura anevrismului, care este o urgență medicală cu potențial letal. Anevrismul aortic poate fi cauzat de mai mulți factori care afectează structura și rezistența peretelui aortic:
-
Ateroscleroza – depunerea de plăci de grăsime pe pereții arterelor poate slăbi țesutul aortic și favoriza dilatarea acestuia.
-
Hipertensiunea arterială – presiunea crescută a sângelui asupra pereților arteriali contribuie la slăbirea și lărgirea acestora.
-
Factori genetici – anumite afecțiuni moștenite, precum sindromul Marfan sau sindromul Ehlers-Danlos, predispun la slăbirea țesutului conjunctiv al arterelor.
-
Fumatul – este un factor major de risc, deoarece contribuie la deteriorarea pereților arteriali și crește riscul de apariție și de rupere a anevrismului.
-
Infecții și inflamații – unele infecții bacteriene sau afecțiuni inflamatorii, precum arterita cu celule gigant, pot afecta aorta și favoriza formarea anevrismului.
-
Traumatisme toracice sau abdominale – loviturile puternice pot slăbi peretele aortic și pot contribui la dezvoltarea unui anevrism.
Anevrismele aortice pot apărea în diferite părți ale aortei și se împart în două categorii principale:
-
Anevrismul aortic abdominal (AAA) – se dezvoltă în partea inferioară a aortei, în zona abdomenului, și este cel mai frecvent tip.
-
Anevrismul aortic toracic (AAT) – apare în porțiunea superioară a aortei, în zona toracică, și este mai rar, dar poate fi mai periculos.
În majoritatea cazurilor, anevrismele aortice nu produc simptome evidente și sunt descoperite întâmplător în timpul unor investigații imagistice. Totuși, atunci când anevrismul crește sau este pe cale să se rupă, pot apărea simptome precum:
-
Dureri abdominale sau toracice persistente – o durere profundă și pulsatilă în abdomen, piept sau spate poate indica prezența unui anevrism.
-
Senzație de presiune sau disconfort – pacienții pot resimți o senzație de plenitudine sau o pulsație neobișnuită în abdomen.
-
Dificultăți de respirație și tuse persistentă – in cazul anevrismului toracic, presiunea asupra plămânilor sau traheei poate cauza probleme respiratorii.
-
Hipotensiune și leșin – in cazul ruperii anevrismului, tensiunea arterială poate scădea brusc, ceea ce poate duce la pierderea cunoștinței.
Diagnosticul se face prin metode imagistice care permit medicilor să observe dimensiunea și localizarea anevrismului:
-
Ecografia abdominală – este utilizată pentru detectarea anevrismelor aortice abdominale.
-
Tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică (RMN) – oferă imagini detaliate ale aortei și ajută la evaluarea riscului de ruptură.
-
Angiografia – o tehnică care utilizează un colorant special pentru a vizualiza arterele prin raze X.
Tratamentul anevrismului aortic depinde de dimensiunea acestuia și de riscul de ruptură.
-
Monitorizarea atentă – pentru anevrismele mici, medicii recomandă controale periodice pentru a observa evoluția acestora. Se recomandă, de asemenea, modificări ale stilului de viață, precum renunțarea la fumat și controlul tensiunii arteriale.
-
Medicamente – Beta-blocantele și inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) pot ajuta la reducerea presiunii asupra aortei și la încetinirea creșterii anevrismului.
-
Intervenția chirurgicală – este necesară atunci când anevrismul este mare (peste 5-5,5 cm) sau prezintă un risc crescut de ruptură. Există două metode principale:
-
Chirurgia deschisă – Anevrismele mari sunt îndepărtate și înlocuite cu un tub sintetic (grefă).
-
Repararea endovasculară (EVAR/TEVAR) – O metodă minim invazivă, în care se introduce un stent pentru a întări peretele aortic și a preveni ruptura.
-
Anevrismul aortic este o afecțiune periculoasă, dar, dacă este diagnosticat la timp, poate fi gestionat eficient. Controalele regulate, un stil de viață sănătos și tratamentele adecvate pot preveni complicațiile grave.
