„Totul pe lumea asta se teme de timp, dar timpul se teme de piramide”- spune un proverb arab. Cand vine vorba despre Egipt, imaginea camilelor, a mumiilor, a mormintelor mistice si, bineinteles, a piramidelor maiestuoase apare ca o asociere in mintea tuturor. Aceste minunate creatii, invelite in nisipurile aurii ale Gazei, duc calatorii intr-o alta dimensiune, inapoi in Egiptul Antic.
Imaginea trecutului pare sa se potriveasca mult mai bine acestei tari. Aspectul sau modern estompeaza farmecul mistic care pluteste in jurul piramidelor si legendelor faraonilor si a bogatiilor lor.
Egiptul este situat pe un vast pamant african si este format aproape in intregime din zone desertice si semi-desertice. Inima Egiptului este Nilul, care strabate intreaga tara. Malurile sale sunt o uriasa oaza datatoare de viata. La gura Nilului, la confluenta sa cu Marea Mediterana, se afla capitala tarii – Cairo.
Cairo, cunoscut si ca „orasul triumfator”, este unul dintre cele mai mari si mai vizitate orase din lume. Ofera multe atractii pe teritoriul sau – temple antice, morminte, biserici crestine, monumente otomane, Muzeul Egiptean de Antichitati.
Insa, fara indoiala, ceea ce a devenit un simbol al Egiptului sunt piramidele din Gaza – cele mai magnifice morminte din lume. Piramida lui Keops este una dintre „Sapte minuni ale lumii”.
Astazi, exista aproape 110 piramide in Egipt, dintre care majoritatea sunt in stare proasta. Unele dintre piramide au fost invinse de efectele distructive ale timpului, altele s-au scufundat in marea de nisip desertic. Unele au fost construite ca morminte pentru regi, altele pentru regine. Se crede ca piramidele erau scara pentru ca regele sa mearga in rai.
Cel mai mare mister din jurul piramidelor si subiectul unei dezbateri aprinse este modul in care egiptenii antici au reusit sa construiasca aceste structuri gigantice. Cea mai mica piatra din Piramida lui Keops cantareste 2.000 kg, iar cea mai mare – 40.000 kg.
Exista multe presupuneri despre interventia fortelor supranaturale. Astazi, concluzia cea mai logica acceptata este ca acest proces laborios a durat zeci de ani, unde, potrivit oamenilor de stiinta, milioane de oameni au fost implicati.